Pasiunea Medeei pentru muzică, în special pentru pian, nu poate trece neobservată. De-a lungul interviului, vei simți cu câtă dedicare și implicare povestește despre ceea ce iubește: muzica.
Bună, Medeea! În primul rând, vreau să îți urez bun venit în cadrul proiectului Artminds. Spune-ne te rog câteva cuvinte despre tine și activitatea ta muzicală, pentru a introduce cititorii in povestea ta.
Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitația de a oferi acest interviu. În momentul de față urmez un curs academic pentru tineri prodigioși la Univeristatea “Anton Bruckner” din Linz. Studiez la clasa de pian a profesorului universitar Till Alexander Körber și finalizez studiile mele liceeale “Adalbert Stifter Gymnasium der Diözese Linz”. Încă din copilărie am avut o angajantă activitate concertistica. Am susținut recitaluri și concerte pe scene de notorietate în țară dar și în străinătate. Pot enumera în acest sens săli de concert precum Sala “Ion Baciu” a Filarmonicii din Ploiești”, Sala Mare din Brucknerhaus în Linz, Austria, Landesgalerie din Linz și “Ehrbarsaal” a Conservatorului Prayner din Viena, etc. Am avut parte de îndrumare profesională la cel mai înalt nivel. Am participat în cadrul multor cursuri de maestrie susținute de pianiști precum Robert Lehrbaumer, Lea Yoanna Adam, Alma Sauer și așa mai departe. Competițiile au avut de asemenea un rol foarte important în dezvoltarea mea profesională. Am câștigat premii la concursuri importante precum Pro Piano din București, Olimpiada Națională de Muzică în 2012 și 2013. Anul trecut am reușit perfomanta de a obține premiul întâi la Olimpiada Națională pe țară (“Prima la Musica”) la cateogoria de muzică de cameră pentru instrumente de suflat din lemn din Austria. De asemenea, sunt fac parte din mai multe ansambluri de muzică de cameră cu care am parte de o activitate concertistica vastă. Ocazional, mai interprind activitatea de corepetitoare la diverse teatre muzicale din Austria.
Când și în ce context s-a definit pasiunea pentru tot ce inseamnă artă, in special pentru muzică?
La vârsta de 6 ani am început studiul pianului. Încă de mică am simţit că muzica este ceea ce mă defineşte. Este vorba despre un puternic imbold interior care m-a îndreptat spre acest domeniu de activitate. Am simţit că pianul m-a ales pe mine şi este un instrument care întotdeauna m-a fascinat. În primii ani de studiu, ţinând cont de vârstă pe care o aveam atunci, nu eram complet conştientă de profunzimea acestui domeniu atât de vast şi fascinant al literaturii pianistice. În primii ani interpretăm lucrări muzicale impuse de către profesorii pe care îi aveam la acel moment. La nivelul simţului estetic, în timp, gusturile mele musicale prindeau o direcţie şi începeau totodată să se diversifice, ajungând la un moment dat să explorez singură repertoriul din literatura universală pentru pian. Această diversificare de repertoriu a fost strâns legată de evoluţia mea în plan tehnic- instrumental.
Pe ce fond vine dedicarea fața de muzică si ce te motiveaza sa faci ceea ce faci?
Ceea ce nu se poate exprima prin cuvinte, se poate exprima prin muzică. Muzica este un limbaj extrem de complex. Suntem înconjuraţi de muzică. Muzica este precum pictura cu sunete. Ceea ce mă motivează în mod deosebit este că pot reconstitui un tablou muzical imaginat anterior de compozitor. Compozitorul aşterne pe hârtie sunete aşa cum pictorul aşterne pe planşă sa culori. Muzicianul are misiunea de a ilustra acest peisaj sonor publicului cât mai aproape de intenţiile autentice ale compozitorului. Muzicianul are în faţa sa o hartă care conduce la o comoară secretă. Comoara poate fi găsită dacă puzzle-ul muzical este recompus într-un mod cât mai judicious. Muzica este limbajul inimii.
Care sunt sursele de inspirație atunci când cânți?
Am drept surse de inspiraţie câteva repere. Aceste repere pot fi asociate atât cu propriile trăiri dar şi cu o documentaţie serioasă pe care o aduc în lumină atunci când doresc să aflu mai multe despre contextul istoric al unei lucrări muzicale (epoca din care această lucrare muzicală provine). Muzica întotdeauna a fost strâns legată de epoca din care a provenit. Oblăduirea artelor şi cristalizarea formelor muzicale nu au fost străine de epoca din care au făcut parte. Alte surse de inspiraţie pentru mine sunt înregistrările cu mari pianişti pe care le ascult constant şi pe care le folosesc atunci când urmăresc îmbogăţirea expresivităţii muzicale a propriei interpretări. De asemenea sfaturile profesorilor mei de pian actuali mă ajută să conturez mesajul muzical la un nivel foarte înalt de virtuozitate. Eu atribui tonalităţilor diferite culori. Este cazul şi multor personalităţi care ocupă un loc de referinţă în istoria muzicii.
Ai un model în lumea muzicii pe care îl apreciezi în mod deosebit?
Am mai multe modele in domeniul meu de activitate. Sunt pianisti cu cariere impresionante, ar fi incorect sa se facă un clasament al preferințelor pentru ca unicitatea lor atunci cand abordează actul interpretativ ii face pe toți foarte speciali. Dintre pianistii pe care eu ii admir as putea sa ii mentionez pe Marta Argerich, Dinu Lipatti, Kristian Zimmerman, Veronika Böhmova, Radu Lupu, Evgeny Kissin si Vladimir Ashkenazy. Toți si-au cladit carierele muzicale cu multa munca, seriozitate, viziune, determinare dar ceea ii face speciali este harul lor pentru această sferă de activitate. Cei care au facut cariera la cel mai inalt nivel au iubit muzica intru totul. S-au daruit muzicii complet, iar marele mister pe care il numim Muzică s-a intors catre ei cu aceeasi deschidere, ca un portal magic de lumina. Muzica demonstrează ca există suflet. Muzica buna ne insuflețeste de multe ori prin mesajul ei sincer direct, indirect sau complex. Adevarații muzicieni au o satisfacție deosebita atunci cand studiaza. As putea spune că profesia devine pasiune. Este minunat atunci cand muncești ceea ce iubești.
Cum faci sa-ți pastrezi determinarea, pasiunea si efortul susținut necesar in practicarea acestui instrument?
Calea ce mai sigură către succes este structurarea cât mai eficientă a timpului. Determinarea este uşor de găsit atunci când iubeşti ceea ce faci. Omul întotdeauna a fost o fiinţă înclinată spre artă. Omul întotdeauna a simţit necesitatea de a se exprima prin artă. Acest lucru este evident din cele mai vechi timpuri. Aşa cum oamenii desenau diferite forme şi simboluri în peşteri, ajungând ulterior la construirea de edificii măreţe care danuie peste timp, arta a înflorit atunci când a fost în strânsă legătură cu ştiinţa. În arta construcţiei au existat edificii care au dăinuit peste timp. Aşa şi în muzica academică există edificii muzicale care dăinuie peste veacuri. Nu îşi pierd valoarea.
Ți s-a modificat cumva perspectiva de cand practici acest instrument? Ma refer la modul in te-a influențat muzica?
Muzica înobilează sufletul omului, îl sensibilizează. Muzica academică îndeosebi, ştiinţific vorbind, contribuie la dezvoltarea în plan intelectual a unei persoane. Nu întâmplător în epoca clasicismului dar şi în familiile mai înstărite care aparţineau burgheziei precum şi familile aristocratice considerau că muzica trebuie să fie prezentă în educarea copiilor. Exersarea la pian nu lipsea din activitatea săptămânală sau chiar zilnică a acelor copii. Întăresc ideea că muzica avea un rol educativ. Poate nu întâmplător a rămas o vorba în popor care spune că “cine face muzică nu-i om rău”. În afară de dezvoltarea în plan inteletual, eu simt că practicarea acestui instrument a avut un rol important în ceea ce priveşte conturarea caracterului meu, dezvoltarea unei anumite sensibilităţi şi dorinţa de a nutri în mine frumosul estetic. Muzica academică ordonează gândirea şi simţirile unui om. Istoria ne arată că marii învăţaţi şi înţelepţi ai Greciei Antice foloseau artă în direcţia cizelării societăţii. Avea un rol civilizator. Muzica pentru muzicienii profesionişti mai are un rol foarte important. Mă refer la dezvoltarea auzului prin aprofundarea de repertoriu cât mai divers. Pot să ofer un exemplu destul de concret. Pentru o civilizaţie băştinaşă care a fost adăpostită de progresul civilizaţiei în ultimele secole, Simfonia a 9-a de Beethoven nu ar avea nicio semnificatie concretă în timp ce pentru noi, europenii, are o valoare simbolică deosebit de semnificativă.
Care sunt cele mai iubite și îndrăgite piese pe care le-ai interpreta la nesfârșit?
Dacă s-ar întâmpla să fiu naufragiată pe o insulă, două cărţi aş vrea să am acolo cu mine. O carte ar fi Biblia, iar cealaltă, colecţia celor 48 de preludii şi fugi din Clavecinul bine temperat de J. S. Bach. Aceste lucrări compuse pentru claviatură solo au o profunzime extraordinară, atât spirituală cât şi intelectuală. Odată cu vârsta, aceste lucrări capătă treptat o altă dimensiune. Secretul stă la baza interpretariilor. Pot să îl dau exemplu pe Goldberg, care atunci când era tânăr cânta lucrările lui Bach foarte cursiv şi mişcat iar odată cu înaintarea în vârstă cânta tot aceste lucrări, din ce în ce mai aşezat, încercând să extragă cât mai multe culori armonice.
Din punctul tău de vedere, atunci cand se afla pe scenă, artistul ofera ceva lumii sau primeste ceva de la lume, public?
Atunci când artistul se află pe scenă, energia dintre interpret şi auditoriu este reciprocă. Se formează un cerc de energie atunci când începe muzica. Artistul transmite energie către public, iar publicul întoarce energia către artist. Este un fenomen extrem de interesant. În orice caz, atât artistul cât şi publicul se hrănesc cu energia dată de valurile sonorităţilor. Acest lucru este posibil şi poate pentru că omul este înzestrat cu suflet, nu numai cu afecţiune ca în cazul altor vietăţi. Numai un om poate să lăcrimeze în momentul în care priveşte o pictură, ascultă un fundal sonor cu un mesaj emoţionant sau citeşte o carte cu un puternic mesaj moralizator.
Unde te pot găsi oamenii și unde îți pot urmări activitatea muzicală?
Activitatea mea concertistica este destul de bogata, dar nu am urmarit in mod deosebit sa expun constant pe site-urile de socializare toate recitalurile si concertele mele. Cu toate acestea nu exclud ca in viitor sa creez o pagina oficiala de Facebook cat si un website unde poate fi urmarita activitatea mea. De asemenea, sunt pe cale sa inregistrez mai multe lucrari din repertoriul meu. Aceste inregistrari vor putea fi ascultate in curand pe canalul meu de YouTube.
Ai vreun sfat pentru toți tinerii care sunt pasionați de artă, dar nu au suficientă încredere în ei și în lumea din jur?
Ca să reuşeşti în muzică, dar şi în viaţă, trebuie să crezi în ceea ce faci. Orice acţiune a noastră are la bază voinţă. Fără voinţa şi credinţa că un lucru se poate realiza nu s-ar înfăptui nimic din tot ceea ce vedem. Este o lege universală care ne arată că voinţă stă la baza existenţei. Voinţa o întâlnim şi în sfera lingvistică prin verb, la fel şi în muzică, prin acţiunea dominanţei care creează un centru tonal gravitaţional (armonic). Mesajul meu către cei care vor să reuşească, este, să creadă în şansele lor. Eu cred că este un loc pentru fiecare, chiar dacă vremurile actuale nu încurajează cultura, ci concepţia societăţii de consum. Tuturor le-aş recomanda munca, perseverenţă şi modestia ca unelte de reuşită. Eu cred în efectul de boomerang. Este vorba despre acţiunea şi rezultatul acesteia, fapte şi consecinţe, muncă şi răsplată. Tot ce facem se întoarce la noi. Un alt mesaj pe care l-aş transmite acestora este să nu-şi piardă niciodată speranţa. Mai devreme sau mai târziu lucrurile se vor aranja de la sine.
Facebook / Photo credits Christoph Aumayr